Vara s-a terminat. Cred. Adica ce alceva s-ar intampla odata intoarsa in Bucuresti. Daca e sa fac un calcul am ajuns acum 6 ore. Ieri eram acolo, fericita. De fapt nu chiar - ieri la ora asta dormeam. Ma astepta un drum lung.
Acum m-am reintors la rutina, la banalitate, la nimic concret. Stau din nou in fata unui monitor si revad cuvintele pe care le scriu. Ciudat - asta am facut toata vara. Dar macar atunci aveam un scop. Scriam o carte. Sunt multumita de rezultat; in fond si la urma urmei este prima mea tentativa dusa pana la capat. Acum am un nou scop (care imi pare din ce in ce mai ireal): sa o public. Dar mai am pana atunci. Mai am schimbari, idei. Nu stiu cine ma sustine. O face cineva pana la urma? Toti ce sunt nevoiti sa isi dea cu parerea au numai cuvinte de genul "fumos" ori "interesant"... Nimic constructiv. Mai bine ma sustin singura. Sper sa nu cad.
Continui sa cred in mine, in el, in tot ce fac, in ziua de azi, in ceva mai bun. Nu stiu ce altceva sa fac. M-am saturat sa ma mint. Si totusi continui sa o fac. Refuz sa accept realitatea. Macar nu mi se spune degeaba ca sunt o romantica incurabila. Nu ma plang; maine va fi mereu mai bine...
2 comentarii:
Primul cumparator:)Astept un exemplar:)
foarte dragut din partea ta .. inca nu am ajuns la partea cu publicarea, dar sper ca in curand sa avanseze lucrurile .. :)
Trimiteți un comentariu