Nu pleca, nu ma lasa singura... Mai ramai. Avem atatea sa ne mai spunem. Avem atatea planuri, atatea promisiuni. Nu vreau sa traiesc sentimentul despartirii de tine. Nu vreau sa vorbesc despre tine la trecut. Vreau sa te simt in continuare aproape, desi esti atat de departe. Vreau ca tu sa stii in continuare toate secretele mele - asa cum a fost de cand ne cunostem. Nu renunta. Te implor lupta pentru noi, toti ce te cunostem. E greu, stiu. Si poate ca vorbele mele nu au niciun rost acum. Dar nu pot sa cred ca este prea tarziu. Niciodata nu este prea tarziu. Speranta este cea care mi-a mai ramas, alaturi de poze, amintiri, melodii, lacrimi... As da orice, orice, numai sa mai avem o a doua sansa... Si continui sa sper; pentru ca refuz sa imi iau adio!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu